Îmi place să păstrez misterul în ceea ce privește metodele prin care îmi îngrijesc imaginea, nu pentru că ar fi vreo procedură super interesantă care să funcționeze prin minune și sunt egoistă, ci pentru că, la fel ca multe dintre voi, cred că așa se cuvine. O femeie nu poate avea fire de păr în alte locuri decât pe cap sau în sprâncene (și aia într-o formă foarte bine stabilită).

Lăsând dezbaterea legată de motivele pentru care facem asta, cred că treaba asta cu epilatul ține (acum) și de preferințe. Spre exemplu, eu nu am nicio problemă în a avea fire de păr pe mână, dar prefer să le înlătur pentru că îmi place mai mult să nu le am decât să le am. Până nu demult, metoda de „tortură” preferată de mine era epilatorul, pentru că rezultatul durează ceva mai mult și pentru că riscul să te tai e aproape inexistent. Eram, în schimb, tare curioasă de epilatul cu ceară și, deși nu îmi place să fiu „manevrată” de alte persoane, m-am lăsat pe mâna unei esteticiene care să mă epileze - să văd și eu cum e. Aceea a fost prima și singura experiență a mea cu ceara, pentru că m-am iritat într-un hal fără de hal din care pielea mea nu s-a calmat decât după vreo 5 zile. Deci bye bye piele fină de bebeluș. Cu toate acestea, tot cochetam cu ideea de a reîncerca epilatul cu ceară, eu, acasă, fără cineva. Poate știu mai bine să am grijă de pielea mea, ca să nu se mai irite. De curând am avut ocazia să testez teoria asta a mea, cu un kit de epilare cu ceară pentru acasă.

M-am înarmat deci cu răbdare, emoții, hârtie de epilat și 3 tipuri de ceară, just in case. Aceasta a fost experiența mea:

Așteptările:

- piele fină ca de bebe (a must!)

- durere

- eșecuri înainte de a trage corect

- auci! Oare am încălzit ceara prea mult?

- și dacă mă irit iar?

Spre surprinderea mea (plăcută), n-a fost cazul să îndeplinesc majoritatea așteptărilor mele care, după cum ai observat și tu, erau neplăcute. Needless to say ca n-am avut așteptări mari pe partea pozitivă, motiv pentru care am fost mai ușor de impresionat.

Aparatul în sine (decantorul de ceară) vine cu un cablu prin care se conectează la priză, pentru a încălzi rezervele de ceară. Am pus rezerva pentru piele sensibilă (cea roz) prima, că deh, e mai sigur. Am lăsat totul în priză vreo 20 de minute, timp în care mi-am văzut de treabă. Și-apoi m-am apucat de... treabă. Cum s-au comparat așteptările mele cu rezultatele, mă-ntrebi? Păi, uite:

- piele fină ca de bebe: not really, pentru că încă mă chinui să elimin fire de păr crescute pe sub piele. Dar, am obținut piele mai fină decât cu epilatorul care rata anumite fire scurte.

- durere: nici pe departe să simt gradul de durere la care mă așteptam. M-a durut la fel ca și epilatorul, doar că pentru mai puțin timp, pentru că totul a mers mai rapid.

- eșecuri înainte de a trage corect: cine zicea că nu te naști învățat, nu m-a văzut pe mine! Lăsâng gluma la o parte, tot ce-ți trebuie e curajul să tragi prima dată de banda aceea de hârtie. Apoi, totul merge strună!

- auci! Oare am încălzit ceara prea mult? Ba dimpotrivă! Ceara a avut temperatura potrivită, nu m-a deranjat absolut deloc la aplicare. În schimb, am fost nevoită să o reîncălzesc de câteva ori pentru că se solidifică destul de rapid (duuuh, doar e ceară!).

- și dacă mă irit iar? Și best of all, nu m-am iritat. Deloc. Pielea mea s-a calmat la fel de rapid ca și după epilator, așa că nu m-am sfiit și am încercat și ceara cu miere. N-am avut nimic nici de la aceea. Așadar și prin urmare, nu cred că ceara în sine era de vină pentru iritația mea de atunci, ci ceara de acolo sau modul în care doamna aceea m-a epilat.

În final, am rămas cu piciorușe relativ fine și cu o impresie bună despre această metodă de epilare.

*Acest produs a fost primit spre testare. Cu toate acestea, articolul reflectă în totalitate părerea mea proprie și nealterată despre produsul menționat.

Curiozitatea face tot ce vrea din mine. Asta s-a întâmplat și recent când am început să testez câteva produse noi, bio. Curiozitatea mă face să încerc multe produse, unele bune, altele mai puțin norocoase pentru tenul meu uscat și sensibil. În cele ce urmează vreau să-ți povestesc despre 3 produse care mi-au stârnit curiozitatea pe site-ul celor de la Biospot și care au intrat în rutina mea de îngrijire din ultimele săptămâni. Vorbesc despre o spumă de curățare, un exfoliant pentru față și o cremă de mâini pentru piele crăpată. Dar hai să le luăm pe rând:

Încep cu spuma de curățare, care promite să curețe, să tonifice și să calmeze iritațiile tenului. Mai promite și că nu usucă pielea, iar pentru acest lucru pot să garantez. Tenul meu uscat simte rapid dacă un produs cauzează uscarea și mai puternică a acestuia, așa că mă bucur să văd că, la acest punct, își menține promisiunea. Spuma vine într-un flacon de 150 ml și se dozează cu ajutorul unei pompițe, care face utilizarea ei mai pragmatică. Are ingrediente bio în proporție de 99% din ce spune producătorul, iar lista acestora este expusă pe site dacă vă interesează. Pe mine mă interesează în primul rând să fie un produs hipoalergenic și blând, dar care să funcționeze. 

La partea de curățare, face o treabă bună în îndepărtarea machiajului dacă nu ai un fond de ten rezistent. Totuși, eu recomand să îndepărtezi cu o dischetă și o loțiune micelară machiajul de pe față, iar abia apoi să folosești spuma pentru înlăturarea reziduurilor. Eu așa fac și cred că în acest fel obțin rezultatul optim pentru mine. La partea cu calmarea iritațiilor, mi-a plăcut că, atunci când aveam zone uscate, care usturau (pentru că Anca nu e cuminte și tot dă cu unghia peste ele), nu îmi provoca usturimi, deci aș putea să spun că funcționează. 

Când vine vorba de hidratarea tenului, clar nu este un produs suficient, în special pentru un ten uscat. Dar nici nu aveam asemenea așteptări de la un produs de curățare. E suficient faptul că nu îmi usucă pielea imediat după folosire. 

Cu toate că e un produs delicat, evidențiez faptul că este un produs pentru față, nu și pentru ochi, așa că, ține-l departe de ochii tăi. Eu nu am făcut asta la prima utilizare, iar ochii mei au rămas iritați. Era normal să fie așa. 

Tenul meu are două trăsături care domină modul în care aleg un exfoliant pentru față - e uscat și sensibil. Asta înseamnă că produsul perfect trebuie să aibă granule mici, blânde și puține, dar în același timp trebuie să aibă capacitatea de a îndepărta toate celulele moarte de pe față, iar astea nu-s tocmai puține când ai tenul uscat. Îmi e foarte greu să găsesc un astfel de produs. Iar din păcate nici exfoliantul Olivelia nu e acela. Pentru tenul meu sensibil, are prea multe bobițe, e prea abraziv și zgârie. Poate unui ten gras i-ar face chiar bine. Eu, în schimb, trebuie să aleg din bobițe, ca să pot folosi gelul fără să îmi fac dungi pe față. 

Trecând însă peste acest aspect, produsul nu este unul rău, doar că nu mi se potrivește mie. Are în componența sa ingrediente de natură bio până la 81%, potrivit site-ului, iar mirosul cremei este unul cât se poate de plăcut. Tubul de 50 ml este suficient pentru 3 sau 4 luni, aș zice eu, în cazul în care folosești un astfel de produs o dată pe săptămână. Eu îl folosesc o dată la două săptămâni, așa că îmi va ajunge o perioadă îndelungată. 

Din câte înțeleg, bobițele sunt, de fapt, coajă de migdală, ceea ce ar explica duritatea lor pe tenul meu sensibil. Cu toate acestea, nici în urma folosirii acestui produs nu am rămas cu senzația de ten care trage, după folosire, lucru care m-a surprins în mod plăcut. 

Nu în ultimul rând, trebuie să îți povestesc despre crema de mâini pentru piele crăpată. Îți ziceam în clipul cu preferatele lunii că mi-a ajutat coatele uscate să devină mai catifelate. Ei bine, un lucru e sigur, textura cremei a ajutat foarte mult. Aceasta este o cremă grasă, fără să rămână lipicioasă și fără să fie nevoie să o masezi în piele pentru prea mult timp. Pe site-ul celor de la Biospot este menționat faptul că poate fi folosită și în zone ale corpului care prezintă eczemă sau mici tăieturi. Și cum mama mea lucrează într-o bucătărie, are mereu mici tăieturi și împunsături pe mâini. Am „obligat-o” să folosească această cremă, să vedem cum funcționează, iar după două zile de cremuit, mâinile ei nu mai arătau ca un acordeon tăiat. Drept, nu s-au vindecat de tot în două zile, însă cu siguranță procesul de vindecare al tăieturilor superficiale a fost sporit.

Dintre cele trei produse pe care le-am testat, acesta este preferatul meu. Vine într-un tub cu 60 ml și e întotdeauna în geanta mea, pentru momentele când am nevoie de îngrijire. 

Per ansamblu, brandul mi-a lăsat o impresie bună. Pare să aibă produse cu acțiune blândă, fără ingrediente sintetice sau nocive, însă care funcționează și din care nu e nevoie de o cantitate prea mare de produs pentru a obține rezultate. Prețurile sunt și ele rezonabile, iar gramajul este unul care să corespundă acestora. Mă declar mulțumită de efectele pe care le-am obținut, deși nu m-aș plânge dacă aș descoperi că au și un exfoliant mai delicat pentru tenul sensibil. 

Tu ai încercat produse bio pentru piele? Ce părere ți-au lăsat?