Știi cum e când ai pleoapa căzută sau uleioasă (sau ambele).. toate fardurile (și toate problemele) se adună în pliu. Ei bine, eu mi-am propus să merg în căutarea bazei de pleoape cele mai bune, așa că am început să testez în sus și-n jos. Mi-am dat seama că nu am nevoie de extra hold de cele mai multe ori, așa că am renunțat la primerele high end, mai puțin în cazul unor zile lungi sau evenimente speciale. E clar că TFSI e de neegalat, dar nu am întotdeauna un buget pentru acesta. Astfel, pentru machiajul de zi cu zi, prefer un primer mai ieftin, dar care să fie totuși eficient. Am reușit să trec prin nenumărate tuburi de primer ELF până să mă plictisesc și să îmi doresc să încerc ceva nou. Așa că, a intrat în viața mea, prin intermediul unui catalog, un primer Avon. Iar în cele ce urmează, te invit să afli ce-am descoperit despre acesta!

• Consistența sa. Având o textură aproape precum o spumă, primerul e ușor de scos din recipiend și și mai ușor de aplicat. Nu se simte greoi pe pleoapă, ci dimpotrivă, este foarte lejer.
• Opacitatea sa. Un alt aspect pe care l-am considerat demn de a fi menționat este opacitatea primerului. Acesta reușește să uniformizeze pielea de pe pleoapa mea, oferind o „pânză” mai bună pentru aplicarea fardurilor.
• Faptul că nu e lipicios. Urăsc să am pe pleoape un produs lipicios, tocmai pentru că am pleoape căzute. N-am nevoie de un produs care să le facă și lipicioase. Așa că faptul că nu devine lipicios e un mare plus pentru mine. 

• Rezistă 3-4 ore. După 4 ore maxim, fardul e doar o dungă în pliul meu ascuns. Asta, dacă îl folosesc singur. Cu toate astea, am descoperit că atunci când peste bază aplic un fard cremos și abia apoi fixez cu farduri pulbere, rezistă aproape dublu (7-8 ore). Cel mai des îl folosesc combinat cu Eyeshadow stick de la Kiko, în nuanța 28. 
• Devine greu de aplicat. Mai ales dacă ai unghii lungi, caz în care mult produs ajunge sub unghiile tale. Eu prefer să îl scot din borcănel cu o spatulă sau direct cu pensula. Însă apoi intervine problema produsului rămas pe pensulă, care se întărește dacă nu e spălat imediat. 
• Evidențiază pielea uscată. Dacă ai pleoapele uscate, ai face bine să nu aplici acest primer înainde să îți hidratezi pielea. Altfel, s-ar putea să nu-ți placă rezultatul. Eu obișnuiesc să aplic un strat subțire de cremă de ochi cu vreo 10-15 minute înainte să mă apuc de machiat. 
• Nu face o diferență vizibilă în intensitatea fardului. Din păcate nu lucrează deloc pentru a intensifica nuanța fardului pe care îl aplici peste, așa că, dacă ceea ce îți dorești e un fard mai intens, ar fi de preferat să optezi pentru o bază albă. 

Pentru că rujul roșu nu e doar o culoare, e o atitudine. De multe ori aud fete care-mi spun că nu au curajul să poarte un ruj roșu, că lor nu le stă bine. Și totuși, îmi spun că mă admiră pentru „curajul” de a purta o astfel de nuanță nenaturală pe buze. Și dacă ți-aș spune că nu e curaj? Dacă ți-aș spune că e fix opusul curajului, m-ai crede?

De ce au femeile încredere în rujul roșu? Pentru că rujul roșu le oferă ceva ce nu pot obține singure. Pentru că rujul roșu e un adjuvant când vine vorba de căutat comori precum încrederea.

Povestea rujului roșu ar trebui să fie interesantă - și este! Culoarea roșie în pigmenții pentru buze era, inițial, obținută din surse naturale, precum fructe și flori, însă, pe parcurs, oamenii au devenit din ce în ce mai creativi. Astfel, în Mesopotamia, femeile mărunțeau pietre prețioase pentru a-și decora buzele, iar egiptenii au creat/descoperit un proces care este folosit chiar și azi pentru pigmentare, deși nu atât de mult ca și atunci. Vorbesc despre carmin, pigmentul roșu natural obținut din acidul carminic produs de unele insecte. Apoi, în secolul al XVI-lea, Regina Elisabeta I a Marei Britanii se folosea de pigmenți roșii obținuți din plante, pentru a-i complementa aspectul palid al feței. În secolul imediat următor cosmeticele au devenit un tabu în UK, însă din ce în ce mai încurajate în Franța, unde o față naturală era asociată cu clasa muncitoare. Cosmeticele au luat un avânt de proporții în secolul XX, o dată cu mișcarea de emancipare a femeilor. Poate că acesta este și motivul pentru care rujul roșu ne conferă acea atitudine de neclintit. Bineînțeles și admirația față de epoca pin-up a avut ceva de-a face cu asta.

Pentru că acesta îmi creează o altă persoană. Rujul roșu e acel accesoriu pentru care ai nevoie de încredere ca să îl porți, însă, totodată, e acel accesoriu care îți oferă încredere în momentele în care aceasta îți lipsește cu desăvârșire. Și-atunci, când spun că port ruj roșu deseori, vă imaginați de ce fac asta. Port ruj roșu pentru că îmi scoate trăsăturile în evidență. Port ruj roșu pentru că îmi place să arăt glam, fără să fac prea mult efort, iar această culoare face exact asta. Port ruj roșu când am nevoie să fiu badass. Port ruj roșu când am o zi proastă, când am nevoie de un „pick-me-up” sau când am nevoie să fac o impresie bună.

Și-atunci de unde vine treaba cu „n-am curaj să port ruj roșu”? Eu zic că de pe două drumuri: ori nu l-ai încercat, ca să-i simți puterea, ori nu l-ai găsit pe cel potrivit pentru tine, caz în care te îndemn să nu renunți până când îl găsești.

Tu de ce porți ruj roșu?

Știi cum e când trece luna și începi să te întrebi ce-ai făcut cu zilele? Așa mă întreb eu acum, gândindu-mă cu groază că deja e 10 noiembrie, iar luna parcă a trecut pe lângă mine. Ca să nu sar de la subiect, a venit momentul să îți povestesc puțin despre produsele pe care eu le-am prefearat în luna Octombrie. Acestea sunt 5 la număr, ca de obicei, și, de această dată, le vei regăsi doar în scris, nu și într-un clip. (Sper că asta nu te oprește să te abonezi la canalul meu de Youtube, totuși! Vom avea clipuri interesante, promit!). Iată deci care sunt produsele mele preferate și de ce le-am iubit atât de mult în luna care a trecut;

Puiuțul ăsta mic e cel mai bun tuș gel din câte-am întâlnit. Cine zice altceva, nu știe despre ce vorbește, iar asta nu o zic eu, o zic majoritatea makeup artiștilor care l-au încercat. Pentru ochii mei lăcrimoși face minuni, în sensul că, odată fixat, el nu se mișcă de acolo până nu-l mișc eu. Acesta e și motivul pentru care în Octombrie l-am iubit. Ochii mei au tendința să lăcrimeze la vânt, la frig, la alergii, la basically orice. Ei bine, odată ce l-am aplicat, acolo a rămas...asta până când am uitat că-s dată cu el și mi-am frecat ochii cu degetele, dar aceea a fost vina mea. Am mai avut un eyeliner gel de la ei, acela era o nuanță taupe, nuanța 89, care a ținut cam 2 ani până să se usuce și să fie inutilizabil. Chiar și așa, dacă nu era timpul să renunț la el din cauză că expirase, probabil îl foloseam cu duraline.În orice caz, dacă e să încerci un singur produs de la Inglot, cu siguranță voi recomanda acest eyeliner. 

În vară mi-am chinuit portmoneul cu o comandă pe site-ul din Italia al celor de la Kiko. Bine, chinuit e mult spus pentru că au avut o ofertă atât de bună, încât am plătit 28 Euro pentru o factură de 40 de Euro (score!). Ei bine, din acea comandă, nu unul, ci două produse se află pe lista preferatelor mele în Octombrie. Primul e Rebel Bouncy Blush în nuanța 04 Passion Red Wine. N-am avut până acum un blush bouncy, dar e șmecher rău de tot! Are o textură cremoasă, dar nu e chiar cremă, dar nici pudră nu e. E super catifelat și rezistă toată ziua în obraji, ceea ce-l face minunat pentru cei 3 Euro cât a costat. Păcat că-i ediție limitată. Totuși, încă-l mai găsești pe site-ul lor. 

Cel de-al doilea produs care mi-a plăcut din comanda de la Kiko a fost paletuța Prom Queen, în nuanța 01 Lovely Naturals, și ea tot un produs în Ediție Limitată (pe care încă o găsiți pe site la 4,7 Euro). Dintotdeauna mi-au plăcut fardurile lor. Unele sunt puțin prăfoase, dar toate sunt pigmentate și au aderență bună pe pleoapă. Faptul că sunt 6 culori de bază, pe care le folosesc constant în diverse combinații face din paleta asta, una foarte utilă. Și dimensiunea pastilei de fard m-a convins că își merită bănuții, iar aceasta conține cam 2 grame de fard/nuanță. 

Am o relație de love-hate cu iluminatorul acesta. LOVE, pentru că arată atâââât de bine atunci când îl aplic pe pomeți. HATE, pentru că e prea fragil și se dezintegrează, deși nu l-am scăpat din mână nici măcar o dată. Dincolo de asta, e iluminatorul perfect pentru un ten cu subton neutru/rece și pentru acelea dintre noi cu piele albă. Eu îl folosesc cu o pensulă evantai, pentru a-l aplica în cel mai înalt punct al pomeților, și apoi îl difuzez cu aceeași pensulă, ca să pară cât mai natural. Efectul e luminos și superb. Trebuie doar avut grijă dacă ai pori mari sau pielea uscată, pentru că are tendința să evidențieze aceste probleme.

Oh, crema asta! Povestea mea cu crema asta a început acum mulți ani, înainte ca Bioten să se rebranduiască. Aveau pe atunci, o cremă (super ieftină) cu nalbă și gălbenele, cu o textură gel lejeră și un efect super bun pentru tenul meu. Din păcate, acea cremă de față (sau era de ochi?) a dispărut atunci de pe piață, iar eu a trebuit să îmi găsesc alte favorite. Întâmplător, plimbându-mă prin Auchan luna trecută, am văzut varianta cu miere și gălbenele pe raft și-am văzut că era una deschisă. Ca o ființă curioasă ce sunt, mi-am băgat nasul și-am simțit fix același miros pe care mi-l aminteam. N-am luat-o pe moment, dar m-am întors după ea și nu regret. Dacă nu e aceeași, e similară în proporție de cel puțin 99%. Pentru perioada de tranziție spre sezonul rece este perfectă pentru nevoile tenului meu. 

Cam atât de la mine. Tu ce produse ai iubit în luna care a trecut?

Until next time, yours,