Review: Rimmel Lasting Finish 25h Foundation


Blogosfera românească râvnește și laudă de mult timp fondul de ten Lasting  Finish de la Rimmel. Eu ezitam să îl încerc, pentru că tenul meu e sensibil și uscat e tare pretențios când vine vorba de asta. Și totuși, într-o zi scanam secțiunea de cosmetice din Auchan și, fiind în pană de fond de ten, mi-a atras atenția. Îl prinsesem la ceva ofertă și-am dat doar vreo 22 de lei pe el. De atunci au trecut câteva luni și câteva sticluțe din acest fond de ten. Dacă săptămâna trecută ți-am spus părerea mea despre Rimmel Match Perfection, astăzi te invit să descoperi ce cred despre Rimmel Lasting Finish. Deși intuiesc că știi deja care e părerea mea, cel puțin dacă mă urmărești pe canalul meu de Youtube.



Acum îl am în nuanța 100 Ivory, însă prima dată l-am luat în nuanța 103 True Ivory și nu era true. Nu pentru mine. Deși, parcă, inițial era true sau cel puțin așa mi se părea. Poate că aveam eu o tentă de bronz sau ceva, altfel nu-mi explic cum dintr-o dată, nuanța aia a devenit vizbil prea închisă pentru mine. Însă mi-a plăcut textura, așa că l-am recumpărat în nuanța bună - cea mai deschisă posibil (brânzăăăăă!). Textura lichidă și nuanța potrivită m-au făcut să mă îndrăgostesc de el imediat. Acum înțelegeam de ce îl iubesc fetele. Pe scurt, l-am aplicat cu toate metodele și-am descoperit că:
  • Nu pot să-l aplic cu degetele: aplic întotdeauna prea mult, murdăresc toate produsele pe care le ating ulterior și nu facem treabă bună împreună. (nu îmi place să fac asta cu niciun fond de ten).
  • Atunci când îl aplic cu burețelul, obțin un efect diafan: Buretele face aplicarea cea mai light ptentru produsul acesta. E ușor de aplicat cu mișcări de tapotare și un beauty blender umed, se aplică uniform și nu evidențiază zonele uscate de pe față.
  • Pensula kabuki îmi oferă cel mai bun rezultat: Cel mai mult îmi place să-l aplic cu pensula F22 de la Blank Canvas Cosmetics, pentru că e rotunjită. Aplic produsul tapotat și în cantitate mică, iar rezultatul este o acoperire într-un grad mare, însă fără să fie prea vizibil. 
Pe parcursul utilizării mi-am mai dat seama de câteva aspecte importante, în afară de faptul că-mi place că ambalajul e din sticlă destul de groasă încât să nu fie spartă la o trântă și că are pompiță:
- La început poate părea lipicios: Primele câteva minute cu produsul pe față, până se așează, rămâi cu senzația că e lipicios, că parcă ceva nu e bine. Totuși, odată fixat, fixat rămâne.
- Nu usucă pielea, dar dacă pui prea mult poate scoate în evidență petecele uscate: Mai exact, nu provoacă de la sine uscarea pielii, însă atunci când îl aplic cu pensula, mă văd nevoită să trec cu burețelul peste zonele uscate, dacă ele există. 
- Are un finish dewy: Prin asta vreau să zic că are un aspect lucios, nicidecum mat. Acesta este perfect pentru un ten tern, fără strălucire, însă momentul în care începi să strălucești, totul se duce de râpă. Acesta este și tipul de ten căruia l-aș recomanda: tenul tern și uscat, dar fără cojițe, sau tenul normal și mixt, cu o pudră peste. Eu nu aplic nimic peste, și uneori regret, însă altfel tenul meu ar fi prea încărcat.


Spre deosebire de Rimmel Match Perfection, fondul acesta de ten nu lasă urme uleioase pe hârtie, lucru care se simte și pe piele.

Iar când vine vorba de rezistență, produsul acesta nu bate câmpii degeaba. Pe tenul meu uscat rezistă întreaga zi, fără să se miște de la loc, nici măcar pe ecranul telefonului, în timp ce rimelul îmi curge și fardul se adună în pliu (dacă nu folosesc primer). 

Mai are rost să spun că-s la capătul celui de-al 4-lea flacon? E clar că-mi place și singurul meu regret e că nu m-am încumetat mai repede să îl cumpăr și să îl testez. Învățătură de minte să-mi fie! 

Tu l-ai încercat? Ce părere ai despre acesta?

Until next time, yours,
 

CONVERSATION

1 comentarii:

Back
to top