Îmi place să păstrez misterul în ceea ce privește metodele prin care îmi îngrijesc imaginea, nu pentru că ar fi vreo procedură super interesantă care să funcționeze prin minune și sunt egoistă, ci pentru că, la fel ca multe dintre voi, cred că așa se cuvine. O femeie nu poate avea fire de păr în alte locuri decât pe cap sau în sprâncene (și aia într-o formă foarte bine stabilită).

Lăsând dezbaterea legată de motivele pentru care facem asta, cred că treaba asta cu epilatul ține (acum) și de preferințe. Spre exemplu, eu nu am nicio problemă în a avea fire de păr pe mână, dar prefer să le înlătur pentru că îmi place mai mult să nu le am decât să le am. Până nu demult, metoda de „tortură” preferată de mine era epilatorul, pentru că rezultatul durează ceva mai mult și pentru că riscul să te tai e aproape inexistent. Eram, în schimb, tare curioasă de epilatul cu ceară și, deși nu îmi place să fiu „manevrată” de alte persoane, m-am lăsat pe mâna unei esteticiene care să mă epileze - să văd și eu cum e. Aceea a fost prima și singura experiență a mea cu ceara, pentru că m-am iritat într-un hal fără de hal din care pielea mea nu s-a calmat decât după vreo 5 zile. Deci bye bye piele fină de bebeluș. Cu toate acestea, tot cochetam cu ideea de a reîncerca epilatul cu ceară, eu, acasă, fără cineva. Poate știu mai bine să am grijă de pielea mea, ca să nu se mai irite. De curând am avut ocazia să testez teoria asta a mea, cu un kit de epilare cu ceară pentru acasă.

M-am înarmat deci cu răbdare, emoții, hârtie de epilat și 3 tipuri de ceară, just in case. Aceasta a fost experiența mea:

Așteptările:

- piele fină ca de bebe (a must!)

- durere

- eșecuri înainte de a trage corect

- auci! Oare am încălzit ceara prea mult?

- și dacă mă irit iar?

Spre surprinderea mea (plăcută), n-a fost cazul să îndeplinesc majoritatea așteptărilor mele care, după cum ai observat și tu, erau neplăcute. Needless to say ca n-am avut așteptări mari pe partea pozitivă, motiv pentru care am fost mai ușor de impresionat.

Aparatul în sine (decantorul de ceară) vine cu un cablu prin care se conectează la priză, pentru a încălzi rezervele de ceară. Am pus rezerva pentru piele sensibilă (cea roz) prima, că deh, e mai sigur. Am lăsat totul în priză vreo 20 de minute, timp în care mi-am văzut de treabă. Și-apoi m-am apucat de... treabă. Cum s-au comparat așteptările mele cu rezultatele, mă-ntrebi? Păi, uite:

- piele fină ca de bebe: not really, pentru că încă mă chinui să elimin fire de păr crescute pe sub piele. Dar, am obținut piele mai fină decât cu epilatorul care rata anumite fire scurte.

- durere: nici pe departe să simt gradul de durere la care mă așteptam. M-a durut la fel ca și epilatorul, doar că pentru mai puțin timp, pentru că totul a mers mai rapid.

- eșecuri înainte de a trage corect: cine zicea că nu te naști învățat, nu m-a văzut pe mine! Lăsâng gluma la o parte, tot ce-ți trebuie e curajul să tragi prima dată de banda aceea de hârtie. Apoi, totul merge strună!

- auci! Oare am încălzit ceara prea mult? Ba dimpotrivă! Ceara a avut temperatura potrivită, nu m-a deranjat absolut deloc la aplicare. În schimb, am fost nevoită să o reîncălzesc de câteva ori pentru că se solidifică destul de rapid (duuuh, doar e ceară!).

- și dacă mă irit iar? Și best of all, nu m-am iritat. Deloc. Pielea mea s-a calmat la fel de rapid ca și după epilator, așa că nu m-am sfiit și am încercat și ceara cu miere. N-am avut nimic nici de la aceea. Așadar și prin urmare, nu cred că ceara în sine era de vină pentru iritația mea de atunci, ci ceara de acolo sau modul în care doamna aceea m-a epilat.

În final, am rămas cu piciorușe relativ fine și cu o impresie bună despre această metodă de epilare.

*Acest produs a fost primit spre testare. Cu toate acestea, articolul reflectă în totalitate părerea mea proprie și nealterată despre produsul menționat.

Curiozitatea face tot ce vrea din mine. Asta s-a întâmplat și recent când am început să testez câteva produse noi, bio. Curiozitatea mă face să încerc multe produse, unele bune, altele mai puțin norocoase pentru tenul meu uscat și sensibil. În cele ce urmează vreau să-ți povestesc despre 3 produse care mi-au stârnit curiozitatea pe site-ul celor de la Biospot și care au intrat în rutina mea de îngrijire din ultimele săptămâni. Vorbesc despre o spumă de curățare, un exfoliant pentru față și o cremă de mâini pentru piele crăpată. Dar hai să le luăm pe rând:

Încep cu spuma de curățare, care promite să curețe, să tonifice și să calmeze iritațiile tenului. Mai promite și că nu usucă pielea, iar pentru acest lucru pot să garantez. Tenul meu uscat simte rapid dacă un produs cauzează uscarea și mai puternică a acestuia, așa că mă bucur să văd că, la acest punct, își menține promisiunea. Spuma vine într-un flacon de 150 ml și se dozează cu ajutorul unei pompițe, care face utilizarea ei mai pragmatică. Are ingrediente bio în proporție de 99% din ce spune producătorul, iar lista acestora este expusă pe site dacă vă interesează. Pe mine mă interesează în primul rând să fie un produs hipoalergenic și blând, dar care să funcționeze. 

La partea de curățare, face o treabă bună în îndepărtarea machiajului dacă nu ai un fond de ten rezistent. Totuși, eu recomand să îndepărtezi cu o dischetă și o loțiune micelară machiajul de pe față, iar abia apoi să folosești spuma pentru înlăturarea reziduurilor. Eu așa fac și cred că în acest fel obțin rezultatul optim pentru mine. La partea cu calmarea iritațiilor, mi-a plăcut că, atunci când aveam zone uscate, care usturau (pentru că Anca nu e cuminte și tot dă cu unghia peste ele), nu îmi provoca usturimi, deci aș putea să spun că funcționează. 

Când vine vorba de hidratarea tenului, clar nu este un produs suficient, în special pentru un ten uscat. Dar nici nu aveam asemenea așteptări de la un produs de curățare. E suficient faptul că nu îmi usucă pielea imediat după folosire. 

Cu toate că e un produs delicat, evidențiez faptul că este un produs pentru față, nu și pentru ochi, așa că, ține-l departe de ochii tăi. Eu nu am făcut asta la prima utilizare, iar ochii mei au rămas iritați. Era normal să fie așa. 

Tenul meu are două trăsături care domină modul în care aleg un exfoliant pentru față - e uscat și sensibil. Asta înseamnă că produsul perfect trebuie să aibă granule mici, blânde și puține, dar în același timp trebuie să aibă capacitatea de a îndepărta toate celulele moarte de pe față, iar astea nu-s tocmai puține când ai tenul uscat. Îmi e foarte greu să găsesc un astfel de produs. Iar din păcate nici exfoliantul Olivelia nu e acela. Pentru tenul meu sensibil, are prea multe bobițe, e prea abraziv și zgârie. Poate unui ten gras i-ar face chiar bine. Eu, în schimb, trebuie să aleg din bobițe, ca să pot folosi gelul fără să îmi fac dungi pe față. 

Trecând însă peste acest aspect, produsul nu este unul rău, doar că nu mi se potrivește mie. Are în componența sa ingrediente de natură bio până la 81%, potrivit site-ului, iar mirosul cremei este unul cât se poate de plăcut. Tubul de 50 ml este suficient pentru 3 sau 4 luni, aș zice eu, în cazul în care folosești un astfel de produs o dată pe săptămână. Eu îl folosesc o dată la două săptămâni, așa că îmi va ajunge o perioadă îndelungată. 

Din câte înțeleg, bobițele sunt, de fapt, coajă de migdală, ceea ce ar explica duritatea lor pe tenul meu sensibil. Cu toate acestea, nici în urma folosirii acestui produs nu am rămas cu senzația de ten care trage, după folosire, lucru care m-a surprins în mod plăcut. 

Nu în ultimul rând, trebuie să îți povestesc despre crema de mâini pentru piele crăpată. Îți ziceam în clipul cu preferatele lunii că mi-a ajutat coatele uscate să devină mai catifelate. Ei bine, un lucru e sigur, textura cremei a ajutat foarte mult. Aceasta este o cremă grasă, fără să rămână lipicioasă și fără să fie nevoie să o masezi în piele pentru prea mult timp. Pe site-ul celor de la Biospot este menționat faptul că poate fi folosită și în zone ale corpului care prezintă eczemă sau mici tăieturi. Și cum mama mea lucrează într-o bucătărie, are mereu mici tăieturi și împunsături pe mâini. Am „obligat-o” să folosească această cremă, să vedem cum funcționează, iar după două zile de cremuit, mâinile ei nu mai arătau ca un acordeon tăiat. Drept, nu s-au vindecat de tot în două zile, însă cu siguranță procesul de vindecare al tăieturilor superficiale a fost sporit.

Dintre cele trei produse pe care le-am testat, acesta este preferatul meu. Vine într-un tub cu 60 ml și e întotdeauna în geanta mea, pentru momentele când am nevoie de îngrijire. 

Per ansamblu, brandul mi-a lăsat o impresie bună. Pare să aibă produse cu acțiune blândă, fără ingrediente sintetice sau nocive, însă care funcționează și din care nu e nevoie de o cantitate prea mare de produs pentru a obține rezultate. Prețurile sunt și ele rezonabile, iar gramajul este unul care să corespundă acestora. Mă declar mulțumită de efectele pe care le-am obținut, deși nu m-aș plânge dacă aș descoperi că au și un exfoliant mai delicat pentru tenul sensibil. 

Tu ai încercat produse bio pentru piele? Ce părere ți-au lăsat?

A spus cineva MANGO?! Iubesc fructul de mango, e preferatul meu, iar atunci când dau de produse care miros a mango, greu mă despart de ele în magazin. Asta s-a întâmplat și când am dat de setul pentru baie de la Farmona, cu mango și piersică. M-am entuziasmat maxim, iar când l-am mirosit n-am fost dezamăgită. Hai să-ți povestesc mai pe larg experiența mea cu produsele Farmona.

Primul produs pe care l-am încercat a fost gelul de duș exfoliant. Am observat că are particule exfoliante măricele, ceea ce le face numai bune pentru corp. Astel, în duș, am aplicat gelul de duș pe un burete exfoliant și am acoperit tot corpul, după care m-am limpezit. Din câte am citit, particulele abrazive sunt făcute din sâmburi de jojoba și coji ale nucilor de macadamia. Din punctul meu de vedere există suficiente bobițe abrazive în gelul de duș, cât să obții o exfoliere reușită, iar faptul că particulele nu sunt din plastic nu poate decât să mă încânte. Dar apropo de încântat, știi ce m-a încântat cel mai mult la el? Mirosul de mango! Ți-am spus că iubesc mango? Sigur că ți-am spus, dar mai repet, pentru că....yum! După ce l-am folosit pielea mea nu s-a iritat, ceea ce înseamnă că particulele nu au fost prea dure cu pielea mea sensibilă, însă totodată, am simțit că exfolierea a fost efectuată cu succes. Și dacă tot ți-am spus ce-mi place la el, să-ți spun și ce nu îmi place, mai exact ambalajul. E puțin greoi, în sensul că, aș fi preferat să fie într-un tub, nu într-o sticluță. Astfel, când va fi rămas doar puțin, va trebui să mă chinui să îl scot sau să îl las uitării.

La untul de corp aveam cele mai mari emoții înainte să îl folosesc. Eu nu mă prea cremuiesc, chit că pielea mea uscată o mai cere, pentru că:

Ulei pentru baie (spumant) 

Ajungem acum la partea mea preferată. Spune-mi mango + baie cu spume și m-ai convins. Am obiceiul să petrec și câte 2 ore în cadă, cu spume parfumate și o carte bună (sau muzică) și am obiceiul ca în lunile reci să fac câte o astfel de baie relaxantă în fiecare weekend (de fapt, ăsta e momentul în care ajung să zic că mi-e groază să fac duș, mai bine-aș face o baie). 

Spumantul ăsta de baie nu e un ulei, în ciuda numelui. E ceva mai gros ca și consistență, față de alte spumante de baie, însă nu e nicidecum un ulei. Motivul pentru care (cred) că are numele acesta este faptul că are printre ingrediente uleiul de cocos, care în ultima vreme e lăudat de toată lumea. Dacă ești ca mine și nu-ți place cocosul de nicio culoare, nu-ți fă probleme că nu se simte mirosul, se simte doar mango și piersică. Dintre cele trei produse, acesta este preferatul meu. Poate fi folosit ca spumant de baie sau ca gel de duș, deci e versatil. Are 500 ml, deci îmi va ajunge o perioadă bună, iar ca spumant, e nevoie de o cantitate mică pentru a face spume suficiente încât să mă cufuns în ele. Iar când ies din apă, pielea mea nu e nici uscată, nici iritată, nici uleioasă, e doar udă, așa cum trebuie să fie.

Produsele Farmona vin în mai multe variante și fac niște cadouri delicioase de sărbători (și da, deliciosul se referă la miros în acest caz). Cel pe care îl am eu costă 55 lei și poate fi cumpărat direct de pe site-ul lor oficial. 

Voi ați încercat aceste produse? Ce alte produse vă fac baia mai plăcută?

Until next time, yours,

 

Mi-a luat ceva timp să mă apuc de scris, însă iată-mă aici, povestindu-vă de cea de-a 4-a ediție a Întâlnirii Bloggerilor de Beauty Clujeni. Încep prin a spune că-mi încălzește inima când văd cum crește „puiul” meu de la an la an. Iată ce s-a întâmplat în această ediție!

Cremă Hidractiv Gerovital H3 Equilibrium

Gama Giordani Gold, Oriflame Bază de machiaj, Fond de ten, Eyeshadow Quad, Perle bronzante, Pensulă pentru fond de ten, Concealer, Mascara, Tuș, Ruj.

Gama Syoss Renew 7 Șampon, Balsam, Mască tratament.

Noutăți Melkior Profesional Mascara I feel Pretty, Fard Mono Beige Copper, Ruj Closer.

Cremă de față Elmiplant Skinnergy La mine, varianta Go Moist! pentru ten uscat

Cană Bunădimineața.ro „Precizia liniei mele de tuș e direct proporțională cu tăria cafelei de dimineață”

Produse pentru sprâncene Anastasia Beverly Hills Clear Brow Gel, Matte Highlighter pencil

Produse Flormar Ruj (tester), Fard de pleoape mono (Fusion Baked Eyeshadow FB12), Balsam buze, mostre cremă de față

Agenții #operațiuneademachierea Nivea Loțiune Micelară, Demachiant Bifazic, Șervețele Demachiante.

Sunt o persoană care toată viața a lucrat mai bine sub presiune. Niciodată nu am putut să învăț lecțiile de la școală atunci când mi se predau, ci atunci când urma să mă lovesc de ele în ziua următoare la test. Mi-am făcut licența în utltima lună, înainte să o prezint și-a ieșit bine. Mi-am făcut disertația cu două săptămâni înainte să mă prezint în fața comisiei, asta după ce m-am întors din stagiul Erasmus. Și-a ieșit foarte bine. Ideea e că lucrez excelent sub presiune și mai puțin excelent când îmi dau mână liberă. Dovadă vie este și blogul. Faptul că în 5 ani de existență nu am fost capabilă să îmi formez un program de care să reușesc să mă țin, spune multe. Nu e că nu am dedicație sau pasiune, e că nu mi-e frică de mine. Nu am factorul acela care să-mi pornească adrenalina și să mă oblige să mă concentrez, să mă organizez și să dau tot ce-i mai bun.

Vizionam clipul ăsta al lui Elle Fowler și mă gândeam că:

1. nu am mai văzut un clip de-al ei de ani de zile

2. nivelul ăsta de dedicație în planificare mă sperie. Îmi provoacă un mini atac de panică.

Probabil că n-o să fac niciodată asta. Însă nici procrastinarea în așteptarea unui termen limită nu e o soluție. Îmi propun să mă organizez de când mă cunosc și nu-mi iese. 

„Când nu mi-e frică de mine” - Vreau să spun, când nu am un termen limită impus care să mă provoace. Toate tentativele mele de organizare sună cam așa:

Sună distractiv nu-i așa?

Dacă tot ți-am împărtășit ce se întâmplă atunci când procrastinez, hai să-ți spun cum duc la capăt o sarcină. 

• Pasul 1: stabilesc deadline-ul (sau îl primesc de la alții, în funcție de sarcină).*
• Pasul 2: estimez timpul necesar îndeplinirii sarcinii. 
• Pasul 3: scurtez timpul necesar până ajung la timpul MINIM în care pot îndeplini acea sarcină.
• Pasul 4: fac orice altceva în afară de sarcina respectivă până când ajung la acel timp minim de care am nevoie. 
• Pasul 5: duc sarcina la capăt, de cele mai multe ori cu idei bune (fără modestie falsă). 
• Pasul 6: Nimeresc deadline-ul la fix sau termin cu 1, 2 minute înainte. 

Problema e că nu întotdeanua există cineva care să îmi impună deadline-uri. Și atunci, trebuie să îmi impun eu.

Pentru blog și, mai nou, Youtube, cel mai simplu mod de a rămâne constantă e să promit o colaborare. Odată ce am stabilit ceva cu o altă persoană, de comun acord, pot să trec liniștită (sau agitată) prin pașii 1-6 de la frică. Frică de ce? Frica de a dezamăgi un om care și-a pus încrederea în mine. Pentru că atunci când dezamăgesc pe cineva, mă dezamăgesc mai tare pe mine însumi. 

Pentru activități personale, de obicei aleg să „mă laud” cuiva cu sarcinile mele de rezolvat (și acel cineva e de cele mai multe ori Diana, prietena mea cea mai bună). Astfel știu că dacă nu mă țin de cuvânt, sunt trasă de urechi că nu am făcut ceea ce am zis că fac. 

Vreau să mă organizez în ceea ce privește blogul și canalul de Youtube. Și de asta am hotărât să scriu acest articol. Intenționez să scriu un număr de articole și să filmez și editez câteva clipuri, pe care apoi să le programez. Asta ca să am o bază, ca apoi să simt că mă motivează faptul că nu mai am articole programate, care să mă lase să procrastinez. Sper să-mi iasă. Vă țin la curent. 

Until next time, yours,